Publicarea transcriptului discuției telefonice dintre președintele SUA și cel al Ucrainei reprezintă un nou standard de comunicare politică, pe care lumea contemporană pare a îl accepta cu ușurință cu care acceptă execuțiile virtuale, dar la fel de periculoase de pe social media.

Am scris acum câteva luni despre un moment bizar (din lungul șir de bizarerii politice pe care democratul Biden le-a făcut în cariera sa politică), prin care fostul vice președinte al SUA dezvăluia șantajul la care a supus Ucraina, pentru a îl concedia pe procurorul general care îi ancheta fiul, Hunter Biden. Joe Biden declara senin, la o întâlnire cum, aflat în vizită oficială la Kiev, l-a amenințat pe președintele ucrainean Poroșenko că îi va tăia o linie de credit de un milliard de dolari dacă nu scapă de procurorul general care avusese curajul să ceară audierea fiului  său pentru presupuse acte de corupție executate printr-o firmă cu…

E o modă. Vechii cominterniști, cum e cazul lui Șora, sau fiii de cominterniști, cum e cazul lui Tismăneanu, devin luptători pentru democrație

Tot mai mult unele din principalele statistici privind aspecte sau tendințe din sistemul bancar din România nu mai ajung, cum se spune, „să se pupe” între ele, părând în anumite cazuri a te găsi în fața unor fenomene inexplicabile.

Ceea ce este bizar deoarece statisticile sunt deopotrivă ale BNR, instituție ce are în parohie sistemul bancar din România! De pildă, mult lăudata creștere economică – e drept, calculată de INS, dar deloc contestată cumva de BNR – a fost obținută ani de zile în condițiile unei creșteri derizorii a creditului neguvernamental, deci ale unei slabe finanțări bancare a economiei private.

Cu un stoc de credit de nici 50% din PIB, România este de altfel cea mai subfinanțată bancar dintre țările UE, unde ponderea respectivă urcă în mod uzual spre 200% din PIB! Și mai și, în cadrul creditului neguvernamental, statisticile arată clar că a crescut puternic creditarea către populație, dar…

Coșmarul serviciilor și al ONG-urilor anticorupție.

    Ambasadorul Hans Klemm la conferinţa „Viitorul memoriei”

Doamnă prim-ministru, domnilor minişti, Excelenţele Voastre, Dr. Florian, prietenul meu, distinşi oaspeţi, doamnelor şi domnilor,

Pentru a nu repeta numeroasele declaraţii puternice deja făcute în această dimineaţă, permiteţi-mi să spun doar că oricare dintre dumneavoastră care a vizitat o instituţie precum Muzeul Memorial al Holocaustului de la Washington, Muzeul POLIN de la Varşovia, Yad Vashem de la Tel Aviv, şi există multe alte exemple evocatoare de muzee din multe alte ţări, ştiţi ce efect transformator pot avea aceste instituţii asupra memoriei istorice a istoriei evreilor şi a Holocaustului, dar şi ce efect are asupra societăţii, a culturii şi desigur, implicit, asupra abilităţii unei ţări de a asigura comemorarea adecvată a unor evenimente precum Holocaustul şi educarea copiilor şi a cetăţenilor acelor ţări cu privire la ororile petrecute.

Guvernul Statelor Unite, în special prin Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite dar…