Ludovic Orban reprezintă un caz tipic, o slugă clasică a sistemului ticăloşit menţinut pe linia de plutire a clasei politice exclusiv datorită caracterului său infect, care l-a recomandat pentru cariera politică. Orban a debutat public, recomandându-se, cu ani în urmă, pe site-ul oficial al PNL-ului drept cel mai dur critic al partidului lui Ion Iliescu cel care va „împiedica orice încercare de compromis cu acesta”, cel care „va descuraja bârfa, sforăriile, intriga, calomnia, linguşeala, lenea şi veleitarismul”. Orban este însă chiar campionul tuturor acestor însuşiri. Cât despre compromisul cu PSD, atât a luptat cu PSD-ul încât a devenit ministru mulţumită PSD (şi desigur datorită proptelei Patriciu, patronul său în sens deplin).
Instalat de Patriciu drept şef al ofensivei anti-Băsescu după scandalul bileţelelor privind Dosarul Rompetrol, Ludovic Orban a făcut eforturi disperate pentru a se remarca, prin obscenitate şi trivialitate deşănţată, în ochii adevăratului şef al PNL. Ludovic Orban şi-a…
Vezi articolul original 920 de cuvinte mai mult