Atentatul din Serajevo comis de nişte sectari demenţi, şi atribuit guvernului sîrb, constituie pentru opinia publică a întregei lumi, cel mai criminal pretext invocat de Austria pentru a cotropi în lăcomia’i fără seamăn, micul dar bravul popor sîrbesc, care în ultimele războae a dat o glorioasă dovadă că mai bine moare decît să trăiască subjugat.

Pentru Austria însă exploatarea ca pretext a morţei principiilor de coroană, pentru satisfacerea lăco­miei sălbatice de cotropire teritorială, constitue cel mai crud şi ruşinos gest al unui stat către suveranul său.

Austria în orbirea ei însă, nu a priceput că un război deschis pe un pretext bine venit pentru dîn­sa, îşi pregăteşte peirea sa, deschizînd chestia moştenirei statului său, faţă de care Germania sub masca aliatului s’a erijat în legatar universal al anarchicului imperiu austriac.

Aceea ce nu a înţeles guvernul de là Viena, înţelege acum întreaga lume conştientă, Austria şi’a pregătit mormîntul prin mîna…