Sâmbătă, 15 iunie, se împlinesc 804 de ani de la emiterea oficială a Magnei Charta Libertatum, pe vremea regelui Ioan Fără de Ţară, document care a introdus legalizarea actelor scrise în detrimentul hotărârilor verbale, a adus limitări în ceea ce priveşte puterea regelui şi, lucrul cel mai important, poate, a garantat anumite drepturi pentru cetăţenii de rând, marcând astfel trecerea de la mentalitatea medievală, la documentul scris.

De asemenea, istoricii consideră documentul ca fiind esenţial pentru apariţia, la numai 50 de ani distanţă, a primului Parlament al lumii – cel britanic, organizat de Simon Montfort (1208-1265), conte de Leicester, la 20 ianuarie 1265.

Pentru a înţelege pe deplin contextul apariţiei Magna Charta, trebuie să ne întoarcem în timp, în vremea domniei lui Henric al II-lea, născut la 5 martie 1133 la Le Mans, fiu al împărătesei Matilda și al celui…