La un moment dat, Bulă ajunge într-o mare criză de bani. Se gândi să meargă la vecinul Iţic și să-i ceară 2 lei, ca împrumut până la primăvară.

Iţic îl ascultă atent, apoi îi zise: – Bine, îţi dau 2 lei împrumut până la primăvară, dar îmi laşi toporul ca zălog, iar la primăvară îmi dai 4 lei înapoi, altfel nu ne învoim. E bine?

Mai de voie, mai de nevoie, într-un final Bulă se învoi. Lasă toporul ca zălog, luă banii şi dădu să plece. Însă îţic îl strigă: – Băi, Bulă! Ia fii atent la mine, la ce m-am gândit. La primăvară ştiu că o să-ţi fie greu să-mi dai înapoi cei 4 lei, că iarna e lungă şi grea, aşa că ştii ce? Ia dă tu acum 2 lei înapoi, şi la primăvară îţi mai rămân de dat doar 2 lei, ce zici, o să-ţi fie mai…