De parcă nu îi erau de ajuns  cele două rușinoase palme pe care le-a tras, fără să clipească și fără să roșească, pe obrazul nostru, al românilor și neromânilor trăitori pe aceste meleaguri, domnul(încă)președinte Klaus Iohannis ne-a mai administrat,mai nou și mai nou, alte două  ofense de ordin moral. Prima dată, atunci când, vorbind despre posibilitatea unirii cu frații noștri de peste Prut, s-a referit la  „cele două popoare”, pentru ca, în urma unor intense proteste din țară și de peste Prut, a revenit și a pretins că nu a spus „cele două popoare”, ci „cele două națiuni”.

Rocadă a termenilor care dovedește foarte precara sa pregătire în domeniu sau, mai rău, că, atunci când emite asemenea alegații, domnia sa nu se consultă cu specialiștii de la care poate primi  observații pertinente despre sfera și conținutul noțiunilor „popor/popoare”, respectiv „națiune/națiuni”. Dar, mai presus de orice, dovedește că domnul(încă) președinte Klaus…