Originea latină a limbii române este o teorie falsă care nu a fost niciodată demonstrată, dincolo de câteva asemuiri cu latina, lăsând la o parte cea mai mare parte a lexicului românesc sau atribuindu-i fie origine latină, slavă, turcă sau maghiară în funcție de ce cuvinte similare ca formă au putut exista în aceste limbi. În cele ce urmează voi prezenta ipotezele etimologice a două cuvinte (de bază) românești. Ambelor li s-au găsit etimologii slave, deși ambele au cognați în limba latină. Deși nu provin nici din latină…

Astfel verbul românesc a grăi, împreună cu ar. grai „cuvânt”, ar. grescu „vorbesc” mgl. gres „id” ar proveni, după Miklosich (Slaw. Elem., 20) din verbul sârbo-croat grajati „a orăcăi, a croncăni, a face gălăgie”, nici mai mult nici mai puțin. Miklosich era sloven și nu i-a păsat, probabil, că aduce o mare ofensă limbii române. Dar nici lingviștilor români…