Scriam în urmă cu ceva timp despre cum a fost distrusă presa scrisă, punând accentul pe momentul zero, atunci când a debutat planul copt în laboratoare oculte, nicicând descoperite, veșnic presupuse.

Totul a început cu îndepărtarea șefi lor din redacțiile marilor ziare. A jurnaliștilor talentați și cu cea mai mare experiență editorială, directori sau redactori șefi, profesioniști care erau în stare să formeze alți profesioniști. Ion Cristoiu, Cornel Nistorescu, Petre Mihai Băcanu, Horia Alexandrescu au rămas, rând pe rând, fără ziarele pe care le-au fondat sau le-au impus pe piață. Au apărut mogulii care au impus echipe noi, antrenate în stil corporatist, plătite gras, iar jurnalismul liber, entuziast și închistat doar în codul deontologic, a trecut în spatele priorităților patronilor, oameni de afaceri cu interese politice.

La începutul anilor 2000, aproape nimeni nu a anticipat ce va urma, nimeni nu a sesizat pericolul că presa începe să alunece spre prăpastie…